Economistul Paul Romer făcea în 2004 o afirmație aparent șocantă: “este teribil să ratezi un moment de criză” (a crisis is a terrible thing to waste). Dacă sunt privite în mod corect și lucid, situațiile dificile pot să accelereze foarte mult progresul, cu condiția să fim dispuși să învățăm din ele și să vrem să ne modelăm. Cum să faci să beneficiezi de partea pozitivă pe care o aduc constrângerile actuale? Iată câteva sugestii ce aparțin mai ales psihologiei pozitive.
1. Stabilește-ți obiective clare și urmărește-le. Fă-ți un plan.
Dacă nu faci tu asta, obiectivele tale vor fi stabilite de către alții – mass-media, teama, cei din jurul tău. Este esențial să continui să lucrezi cu tine și să te dezvolți, structurând un program zilnic la fel de riguros ca în perioadele obișnuite de lucru, fie că lucrezi de acasă pentru serviciu, fie că te ocupi de amenajări, de studiu, de orice nu presupune ieșitul prea mult pe afară. Forța și împlinirea vin în perioadele de criză din ceea ce produce ordonarea conștiinței: creativitatea, studiul, pasiunile frumoase, munca. Panica, teama, nesiguranța creează entropie în conștiință și entropia aduce cu ea suferința, tulburarea și adeseori chiar boala. Un program clar, obiective tangibile, alegerea unor lucruri pe care îți place să le faci sunt cele mai sigure variante rapide de regăsire a ordinii interioare.
2. Folosește timpul echilibrat și riguros
Conturează cât mai clar programul pentru ziua ce urmează. Se știe că cea mai dificilă încercare pentru cei care abia încep să lucreze de acasă este să își mențină concentrarea în condițiile unui program lejer fără impuneri externe mari. Orele pot să treacă în acțiuni minore, sau alteori, dimpotrivă, poți să ajungi să te neglijezi rămânând ore în șir așezat la birou pentru că “mai ai puțin și termini”. A utiliza timpul în mod riguros înseamnă să îți propui sarcini clare și realizabile, bine încadrate într-un program de lucru. A utiliza timpul echilibrat înseamna să îți împarți timpul pentru lucru, odihnă, masă, mișcare, viață interioară, bucurie.
3. Dezvoltă-ți perspectivele
O criză poate să treacă în câteva zile sau în câțiva ani. Puterea noastră de a controla evenimentele exterioare este discutabilă. Ceea ce poți controla însă mai mult este viața ta personală și creșterea ta individuală.
În ritmul obișnuit al vieții sunt rare ocaziile în care ai timp suficient pentru tine. Consideră că acum ai poate cea mai bună oportunitate să înveți, să studiezi, să te perfecționezi profesional sau personal.
Doreai să înveți mai mult despre vânzări, croitorie, sport, decorarea casei, eliminarea traumelor, meditație sau orice alt domeniu care îți este necesar și te împlinește? Acum ai ocazia să o faci. Depinde de tine dacă vei alege să îți petreci o mare parte a timpului la televizor ori navigând printre știri îngrijorătoare sau vei alege să îți hrănești mintea și sufletul cu cunoștințe importante care te ajută să crești și să te dezvolți. Caută un curs online. Caută informații pe internet. Sau doar oprește-te și gândește-te la tine și la viața ta. Meditează sau contemplă. Cugetă adânc la ce îți place cu adevărat să faci și să fii. Criza va trece. Dacă vrei ca finalul ei să te găsească puternic și în formă depinde de tine, de întrebările pe care ți le pui și la care cauți răspuns.
4. Fă mișcare
Chiar și dacă nu obișnuiai să faci până acum, chiar dacă erai prea prins de job sau prea stresat pentru a mai găsi timp de sport, amintește-ți un aspect essential: mișcarea te ajută să eviți depresia, determină producerea de hormoni antistres, întărește imunitatea, ajută corpul și mintea să facă față mai bine situațiilor dificile.
Ai putea să te uimești pe tine însuți cu tonusul pe care îl poți dobândi în 30 de zile…
Ce fel de mișcare?
Ține cont de 2 lucruri:
A). Să fie suficient de intensă încât să simți creșterea ritmului cardiac, să ajungi să transpiri, însă în același timp să fie adaptată posibilităților și stării tale de sănătate actuale. 15-30 de minute pe zi de genoflexiuni, sărit coarda, flotări, alergare (dacă ai posibilitatea), dans, mers pe bicicletă (dacă regulile permit), sărituri ușoare și orice tip de exerciții care te pun în formă. Nu uita de exercițiile blânde de întindere și mișcare conștientă de tip pilates, yoga sau stretching.
B). Să îți placă. Din multitudinea de variante de mișcare pe care le ai la dispoziție este important să alegi acel tip de efort care îți face plăcere. Dacă nu îți face plăcere nimic va trebui totuși să alegi ceva pentru a începe să îți dai seama ce îți place. Studiile arată că mișcarea intensă pe care o realizezi cu plăcere are efecte hormonale, imunitare precum și asupra activității cerebrale, atenției și inteligenței cu până la 45% mai mari decât mișcarea realizată “pentru că trebuie”.
5. Atenție la ce și cât mănânci
Ce faci atunci când nu știi ce să faci? Dacă nu ai niște obiceiuri echilibrate și obiective clare, iar în plus ești și stresat, cel mai probabil vei fi tentat să mănânci mai mult și mai dezechilibrat decât de obicei. Este mai mult ca altă dată important să te hrănești echilibrat.
Mestecă mult, profită de eventualul timp suplimentar pentru a-ți prepara ceva sănătos și gustos și mai ales oprește-te la timp! În special dulciurile pot fi o tentație și mai mare în perioade de stres însă dacă ții cont de punctele anterioare nu va fi cazul să compensezi lipsa plimbării pe afară și a întânirilor publice cu mari cantități de dulciuri.
Să scapi de viruși și să te trezești cu 7 kilograme în plus, o tendință spre diabet și gâfâind la urcarea scărilor nu este chiar o treabă reușită, nu?
6. Antrenează-te să observi ceea ce e pozitiv.
Ai auzit de preconcepția negativă? Este acel bias (distorsiune inconștientă) ce face ca sistemul nervos și creierul să fie în mod special sensibile la stimulii de pericol, implicit la știrile și informațiile cu caracter negativ, mult mai mult decât la cele pozitive. Din dorința de a ne proteja de situații periculoase creierul nostru a fost “construit” pentru a sesiza mult mai intens orice potențial pericol. În majoritatea situațiilor în care nu ești față în față cu un urs/tigru în pădure, această abilitate poate deforma percepția asupra realității – ceea ce constatăm acum mai mult ca oricând acum în jurul nostru.
În ce fel? Aspectele negative apar ca fiind mult mai mari, intense, puternice decât cele pozitive. Un singur eveniment neplăcut într-o zi, te poate face să afirmi “am avut o zi groaznică”, deși au existat mult mai multe momente frumoase și pozitive. Un nou mesaj de panică pare să îți strice din nou dispoziția construită cu greu.
Ce e de făcut? Învață să observi în fiecare zi care au fost lucrurile bune pe care le-ai experimentat sau observat. În felul acesta îți vei reeduca creierul să observe cel puțin în egală măsură și ceea ce este pozitiv pe parcursul unei zile. Majoritatea nu ne gândim că și creierul este metaforic vorbind un “mușchi” ce are nevoie de antrenament. Atenție - Dacă nu îl vei antrena singur, îl vor antrena alții – respectiv, ziarele, știrile, vecinii, televizorul, etc. Antrenamentul nu este însă doar fizic și mental ci și emoțional:
7. Ai de ce să fii recunoscător. Și nu te sfii să dai dovadă de compasiune
Recunoștința pentru că te scoate din aproape orice stare proastă, iar compasiunea pentru că ești om și trebuie să înflorești, nu să îți pierzi umanitatea sub imperiul temerilor și al situațiilor dificile.
Poate nu știai, dar a cultiva (ca un agricultor harnic - nu glumesc) recunoștința este printre cele mai rapide mijloace de a transforma stările proaste. Este suficient să găsești pentru ce să fii recunoscător și să o faci cu sinceritate. De la faptul că respiri sau ai ce mânca, la un zâmbet sau o vorbă bună de peste zi.
Puține lucruri sunt mai dăunătoare ca stările de adversitate și ele abundă în situații grele. Câteva studii realizate în ultimii ani arată că stările de adversitate (supărare, obidă, ură, furie, mânie, nemulțumire șamd) produc modificări la nivelul ADN-ului, prin activarea genelor pro-inflamatoare. Totodată reduc puternic imunitatea organismului (se vorbește mult zilele acestea de efectul pe care îl are frica asupra imunității, însă adversitatea este cel puțin la fel de rea).
Să nu uităm că nu este suficient să ne meargă bine, să avem ce mânca și să ne simțim în formă. Este important să oferim ceva și celor din jur, atunci când au cea mai mare nevoie de asta. Sau măcar să nu îi chinui prin conflicte și discuții inutile sau vizite prietenești care se pot dovedi foarte dăunătoare. Oferă-le altora un spațiu sigur. Și câte ceva de mâncare celor care nu se pot expune la mersul prin magazine. Și o mulțime de alte lucruri care nu implică contactul direct și pe care mulți dintre voi deja le fac...
8. Valori?
Atunci când condițiile de viață ne expun la diferite încercări emoționale și mentale, nu apar numai emoții intense ci avem ocazia să ne reconsiderăm valorile fudamentale. Acele valori care nu depind de conjuncturile exterioare, fie că vorbim de iubire, credință, încredere, adevăr etc. Sau putem conștientiza lipsa lor, ceea ce de asemenea este o binevenită ocazie pentru a transforma ceva. Ia o foaie de hârtie, așează-te 10 minute liniștit și caută să îți răspunzi la două întrebări: 1. Care sunt valorile și lucrurile cu adevărat importante în viața ta? 2. Cât de mult acționezi zi de zi în acord cu aceste valori?
Să trecem la treabă și să facem ce ne amintim uneori foarte bine ca popor ("din bube, mucegariuri și noroi ..."- îți amintești continuarea)!
Autor
